Scandalurile din justiție în 2013: alegerile din CSM, Kovesi la șefia DNA și „cazul” Papici

Alegerea conducerii Consiliului Superior al Magistraturii, numirea Codruței Kovesi la șefia Direcției Naționale Anticorupție și retragerea delegării procurorului Lucian Papici de la șefia Secției I a DNA au fost printre marile scandaluri din sistemul judiciar românesc în 2013.

Prima săptămână a anului 2013 a adus și cel dintâi scandal. În 4 ianuarie a avut loc prima ședință a Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul urmând să aleagă președintele și vicepreședintele instituției în 2013. Pentru funcția de președinte și-au depus candidaturile „vicele” de atunci al CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală, și judecătorul Mircea Aron. În urma intervievării celor doi, membrii CSM au decis, cu majoritate, să o aleagă pe Hăineală la șefia Consiliului.

În aceeași zi, fosta președintă a CSM, Alina Ghica, a candidat pentru funcția de vicepreședinte al CSM, însă membrii Plenului au hotărât să-i respingă candidatura. Imediat după acest moment, Secția de judecători a CSM a solicitat revocarea hotărârii prin care Hăineală a fost aleasă la conducerea instituției, însă aceasta a fost respinsă de 11 dintre cei 18 membri.

Vocile contra „cuplului” Hăineală-Ghica la șefia CSM au reclamat că s-ar urmări doar o rocadă la conducerea Consiliului.

În condițiile în care niciun alt judecător nu și-a depus candidatura la postul de vicepreședinte, Cristi Danileț anunța că vizează această funcție. Ședința CSM a fost însă suspendată, mai mulți membri părăsind sala, printre aceștia numărându-se chiar și ministrul Justiției de la acea vreme, Mona Pivniceru.

Mai mult, Pivniceru a fost extrem de virulentă cu privire la acest subiect, două zile mai târziu, în 6 ianuarie, ea contestând alegerile de la CSM, într-o emisiune televizată. „Doamna Hăineală este președintele CSM în mod regretabil, aș putea adăuga. Dar s-au făcut discuții în spațiul public că Secția de judecători a solicitat revocarea hotărârii prin care ea a fost aleasă și decizia a fost luată prin respingerea ei. Or această decizie nu a fost luată niciodată, pentru că nu s-a ajuns să se mai voteze”, spunea atunci ministrul Justiției.

La mai puțin de 24 de ore de la declarațiile făcute de Mona Pivniceru, Uniunea Națională a Judecătorilor din România a transmis CSM o cerere prealabilă de revocare a deciziei prin care Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă președinte al CSM. În replică, CSM-ul a arătat că alegerile au respectat normele legale.

Alegerile nu au fost însă punctul culminant al acestui scandal. Efectul disensiunilor din CSM a fost că Judecătoria Râmnicu Vâlcea a declanșat procedura de revocare a lui Danileț din Consiliu, întrucât, susțineau reprezentanții instanței, acesta „și-a exercitat necorespunzător atribuțiile încredințate ca membru al CSM”. Ei argumentau că judecătorul a participat la o procedură netransparentă de alegere a conducerii consiliului.

În 8 ianuarie, Pivniceru a avut o nouă ieșire publică la TV, în care a subliniat că CSM nu poate fi condus de un procuror și că Oana Schmidt Hăineală ar trebui să își înainteze demisia.

Pe acest fond, CSM a anunțat că în 9 ianuarie urmează să fie organizate noi alegeri, pentru stabilirea vicepreședintelui. Contestațiile, însă, nu au încetat. Asociația Magistraților din România a cerut ca membrii CSM să-și dea demisia, urmare a „lipsei de transparență de la alegeri”. Oana Schmidt Hăineală a reacționat, susținând că nu vede niciun motiv pentru a-și înainta demisia.

Și Danileț spunea că el nu poate fi revocat din calitatea de membru al CSM. „Dacă noi am depinde de voința colegilor pe votul exprimat, ar însemna să nu mai fim independenți”, susținea Danileț.

În 10 ianuarie, aproximativ 1.800 de procurori au semnat o declarație comună prin care susțineau că alegerea Oanei Schmidt Hăineală în fruntea CSM era în concordanță cu dispozițiile legale în vigoare. Ministerul Public menționa că toți procurorii din țară au fost consultați și au semnat o declarație comună.

Daniel Morar, care atunci asigura interimatul la conducerea Ministerului Public, a avut și el o reacție în acest scandal. Morar spunea că disensiunile ar fi fost rezultatul faptului că judecătorilor nu le convenea că CSM era condus, în premieră, de un procuror, și nu de un judecător. „Scandalul a izbucnit pentru că judecătorii sunt mai mulți în țară. Nu s-a întâmplat până acum ca un procuror să fie ales președinte CSM. S-a întâmplat anul acesta. Dar nu este motiv pentru a pune sub semnul întrebării statutul procuorilor”, declara Morar.

Deznodământul a fost doar pe jumătate pe placul contestatarilor. Hăineală a rămas, Danileț, nu. După aproape două luni, judecătorul Adrian Bordea a fost ales în funcția de vicepreședinte al CSM, cu 16 voturi „pentru” și o abținere.

Propunerea Codruței Kovesi la DNA, motiv de disensiuni și contre politice

Premierul Victor Ponta a preluat, în a doua jumătate a lunii martie, interimatul la Ministerul Justiției, având ca obiectiv declarat rezolvarea numirii procurorului general și a șefului DNA, cei doi fiind propuși de ministrul de resort, dar numiți de către președinte.

Zvonurile că Laura Codruța Kovesi va fi propusă la șefia DNA, devenite ulterior certitudini, nu au rămas fără ecou în alianța USL. Astfel, încă de la început, liderul PNL Crin Antonescu și-a exprimat, în termeni destul de reținuți însă, dezaprobarea cu privire la propunerea Codruței Kovesi. Antonescu spunea, în 26 martie, că nu deține calitatea de a fi „de acord” cu eventuale propuneri de procurori șefi. „Bineînțeles că dacă domnul Ponta va face niște propuneri, aș putea să am o opinie despre asta, dar nu am eu calitatea de a-mi da sau nu acordul în legătură cu actul în sine”, susținea președintele PNL. În ultima zi din martie, liderul PNL devenea mult mai virulent, afirmând că se va „opune” acestei propuneri. El sublinia că dacă premierul Ponta, ca ministru interimar al Justiției, o propune pe Codruța Kovesi pentru șefia DNA, „categoric acest lucru nu va fi susținut de PNL, va fi în dezacord cu PNL”. Mai mult, într-o retorică pe ton de condiționare, Antonescu vorbea și despre „varianta” ruperii USL. „Mai departe, ce să facem, să rupem USL? Poate e și asta o variantă”, opina liderul PNL.

Reacția lui Ponta nu s-a lăsat așteptată. A doua zi, la 1 aprilie, premierul declara că nu a pus niciodată problema ruperii USL, arătând că nimeni din PSD nu va pune o astfel de problemă niciodată și că social-democrații sunt „parteneri serioși” de alianță. Solicitat să comenteze afirmațiile lui Antonescu, Ponta a răspuns: „Mă întrebați pe mine? Eu nu știu aceste lucruri și nu vorbesc în numele PNL. Vorbesc în numele PSD. Noi nu vom pune niciodată și nu am pus niciodată problema ruperii. Noi nici n-am prea mai fost în alianțe ca să le rupem. E prima alianță importantă în care suntem și ne ținem de cuvânt până la capăt”.

Dialogul Ponta-Antonescu în spațiul public a continuat. În 3 aprilie, Antonescu a declarat că PNL nu e de acord cu nominalizarea Codruței Kovesi la DNA, că premierul, pentru prima dată de când este USL, nu i-a consultat pe liberali, ci doar le-a comunicat decizia, care nu înseamnă însă ruperea USL. „Nu suntem parte, nu suntem de acord, nu putem fi de acord cu o înțelegere politică făcută cu Traian Băsescu, prin care să se împartă aceste poziții. Nu suntem de acord, nu putem fi de acord cu propunerea lui Kovesi, conducător șase ani la Parchetul General, în ceea ce numim regimul Băsescu”, afirma Antonescu.

În aceeași zi, liderul PNL spunea că BPN al partidului a decis, cu unanimitate, că dacă premierul Ponta persistă în numirea Laurei Codruța Kovesi la DNA, PNL nu mai asumă Ministerul Justiției, arătând că justiția se afla în responsabilitatea „binomului, cuplului” Ponta-Băsescu. „Decizia luată de BPN este următoarea: în condițiile în care premieurul Ponta persistă în formula pe care a insistat, în propunerile de numiri pe care le-a făcut în înțelegere cu Traian Băsescu, PNL nu-și mai asumă responsabilitatea pentru Ministerul Justiției și pentru tot ce decurge de aici. Nu acceptă – și e o poziție validată unanim de BPN – nu se angajează în niciun fel de schimb, nu solicită niciun alt minister, nu acceptăm un alt minister”, spunea Antonescu.

Cu sau fără girul liberalilor, Laura Codruța Kovesi a ajuns șef al Direcției Naționale Anticorupție, Ponta susținând că a făcut această nominalizare în baza „convingerilor proprii”.

Evenimentele au părut să afecteze încrederea lui Antonescu în premier, la șase luni distanță, liderul PNL arătând că nu uită disputa privind numirea Codruței Kovesi. Antonescu afirma, în 13 septembrie, că are încredere „mai mică” în premierul Victor Ponta, după episodul legat de desemnarea Laurei Codruța Kovesi la DNA. În acest context, liderul PNL a fost întrebat dacă îl mai consideră pe premier „prieten”. „Sunt coleg de serviciu public”, a fost răspunsul lui Antonescu.

Uite Papici, nu e Papici

Un alt scandal a fost legat de delegarea procurorului Lucian Papici la șefia Secției I a Direcției Naționale Anticorupție. În a doua jumătate a lunii septembrie, Laura Codruța Kovesi înainta procurorului general al României, Tiberiu Nițu, propunerea care îl viza pe Papici. În 23 septembrie, Nițu îi prelungea delegarea lui Papici la șefia Secției I din DNA.

O săptămână mai târziu, în 2 octombrie, Nițu lua decizia încetarea delegării procurorului Papici și a adjunctului acestuia, Mariana Alexandru, în locul lor fiind delegați procurorii Iuliana Bendeac, ca șef de secție, și Viorel Cerbu, ca adjunct.

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție preciza că încetarea delegării procurorului Lucian Papici și a adjunctei acestuia la conducerea Secției de combatere a corupției din DNA a avut în vedere faptul că ministrul Justiției a transmis CSM propunerile de numire în funcții de conducere la Direcție.

Nițu informa Direcția Națională Anticorupție printr-un fax că delegarea lui Papici încetează din 2 octombrie, dată de la care funcția este ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de șase luni.

În replică, DNA reclama că, pentru delegarea procurorilor Bendeac și Cerbu la șefia Secției de combatere a corupției nu a fost solicitată, în prealabil, recomandarea șefului Direcției.

În siajul disputei iscate între structurile din subordinea Ministerului Justiției au apărut trimiteri la cauzele instrumentate de Papici, unul dintre acestea fiind cel cunoscut ca dosarul referendumului, în care procurorul anticorupție a finalizat urmărirea penală a vicepremierului Liviu Dragnea.

Mai mult, chiar premierul Victor Ponta l-a catalogat pe Papici drept „procuror băsist, morarist”. „Nu știu cine a fost demis, Papici, marele băsist, morarist. N-a fost demis, i s-a terminat mandatul. Și lui Băsescu îi expiră mandatul, ce facem, îi ținem pe toți la nesfârșit? Că moare țara fără ei, să mai facă și ei un dosar. Că șefi din aștia puși de Băsescu, care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă el… Stă și el procuror simplu, că nu s-a născut șef. S-a terminat și dosarul, gata, a ajuns la doamna Kovesi. Pa și la revedere. De ce trebuie să-i ținem pe toți băsiștii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul? Eu susțin că Daniel Morar, cu Papici și cu ai lui au făcut dosare politice anul trecut, când au luat oamenii și i-au pus să jure cu mâna pe Biblie pentru că au votat la referendum, sunt dosare de poliție politică. Am spus-o și o spun mereu. Să se supere Macovei și mama lui Macovei”, spunea Ponta.

În acest context tensionat, procurorul Lucian Papici a cerut CSM să-i apere reputația. În 8 octombrie, Plenul Consiliului decidea că reputația profesională a procurorului DNA a fost afectată de afirmațiile premierului.

Ponta nu a fost singurul politician care a făcut declarații controversate în scandalul Papici, ajunse ulterior pe „masa de analiză” a Inspecției Judiciare din CSM.

Șeful statului declara, în 7 octombrie, că „prin ceea ce a comandat premierul Victor Ponta, a transmis ministrul Justiției și a executat procurorul general” s-au încălcat legea și acordul de cooperare dintre președinte și premier.

Traian Băsescu menționa că, potrivit Constituției, șeful statului trebuie să vegheze la buna funcționare a instituțiilor, iar dialogul său cu procurorul general se înscrie în această prevedere. „Uneori îl sun eu pe procurorul general, alteori mă sună el pe mine, în probleme care țin de obligațile relațiilor de serviciu. Spre exemplu, după unii comentatori, când sunt informat de procurorul general ce s-a discutat în cadrul procesului de evaluare, monitorizare pe care îl face Uniunea Europeană, eu ar trebui să închid telefonul”, susținea Băsescu.

Finalmente, procurorul Papici a rămas la DNA, fiind numit de CSM ca șef al Serviciului pentru efectuarea urmării penale în cauze de corupție din cadrul Secției I. În funcțiile de procuror-șef și, respectiv, procuror-șef adjunct ai Secției I din DNA, CSM i-a avizat favorabil pe magistrații Gheorghe Popovici și Dănuț Volintiru, în timp ce Mariana Alexandru a fost numită procuror-șef adjunct la Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție. Asta după ce ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a decis, în urma consultărilor avute cu șeful Direcției Naționale Anticorupție, Codruța Kovesi, și cu procurorii Iuliana Bendeac și Viorel Cerbu, retragerea propunerii de numire a acestora.

Modificările la Codul penal – isterie generală, pe final de an

Cel mai mare scandal a venit, însă, pe final de an, în urma unor modificări la Codul Penal adoptate de Camera Deputaților, în 10 decembrie. Prin una dintre modificări, președintele și parlamentarii au fost scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal. În aceeași zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcționarilor publici.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei și a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat și fără dezbatere în plen. De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul cu o seară înainte, în aceeași ședință controversată în care a fost adoptat și proiectul Legii amnistierii.

Modificările au fost contestate puternic de președintele Traian Băsescu, care a declarat că va retrimite Parlamentului legea prin care președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici. Șeful statului a mai spus că modificările la Codul penal adoptate de Camera Deputaților sunt „dramatice” și „dărâmă zece ani de muncă și activitate a instituțiilor anticorupție”, precum DNA sau ANI.

Reacția lui Băsescu nu a fost singulară. Astfel, Direcția Națională Anticorupție a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimiși în judecată pentru fapte de corupție sau asimilate acestei infracțiuni ar putea să fie achitați, iar cei aflați în detenție, prin condamnări definitive, ar putea fi puși în libertate.

Președintele Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, susținea că, în urma modificărilor, „se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori și deputați”.

Și CSM a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, așa cum prevede legea. Comisia juridică a Camerei Deputaților a susținut însă că nu avea obligația să ceară avizul CSM.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei și ambasadorul britanic, Martin Harris, precum și reprezentanții unor organizații neguvernamentale au criticat și ei amendamentele aduse la Codul Penal de către deputați.

Mai mult decât atât, chiar și instanța supremă a intervenit în urma modificărilor aprobate de Camera Deputaților, sesizând, în 12 decembrie, Curtea Constituțională cu privire la acestea.

Și PDL a depus, în aceeași zi, la Curtea Constituțională, două sesizări în legătură cu modificările adoptate de deputați la Codul Penal, una vizând definirea funcționarului public și cealaltă referindu-se la conflictul de interese.

Pe de altă parte, reprezentanții Ministerului Justiției și ai Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție nu s-au remarcat în contestarea modificărilor aduse Codului Penal. Procurorul general Tiberiu Nițu declara că instituției pe care o conduce nu i s-a cerut un punct de vedere cu privire la modificările aduse Codului Penal, menținând însă că „nici nu era necesar acest lucru”.

Ulterior, procurorul general al României anunța că i-a transmis o scrisoare președintelui Traian Băsescu în care recomanda să nu promulge proiectul de lege cu modificările aduse Codului Penal, prezentând și argumentele de natură juridică pentru această solicitare.

Și reacția ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, a întâziat să apară. La două zile după declanșarea scandalului, el i-a invitat la o discuție, în 12 decembrie, pe Valeriu Zgonea și pe reprezentanții comisiei juridice a Camerei Deputaților, singurii care au dat curs invitației fiind cei din urmă. Imediat după întâlnire, care a avut loc în 13 decembrie, Cazanciuc s-a limitat în a spune că au fost prezentate, în cadrul întâlnirii, „argumentele unor soluții din Codul penal” și motivele pentru care au fost alese acestea la elaborarea Codului.

Ministrul Justiției mai spunea că „e o discuție care poate fi făcută în ce măsură parlamentarul este sau nu este funcționar public”. „Există noțiuni diferite în sens civil și în sens penal. Cred că și aici ar trebui să așteptăm decizia Curții”, susținea Cazanciuc.

În paralel cu scandalul privind modificările aduse Codului Penal, a stârnit controverse și proiectul Legii amnistierii și grațierii, scos de pe ordinea de zi a sesiunii de vot final a Camerei Deputaților.

Urmare a amendamentelor, proiectul prevede amnistierea infracțiunilor pedepsite cu închisoare de până la șase ani și grațierea pedepselor cu închisoarea de până la șapte ani. Termenele inițiale erau de până la patru ani pentru amnistie și de șapte ani pentru grațiere. Proiectul de lege a fost respins în luna mai de Senat.

Președintele Traian Băsescu a „rugat” Camera Deputaților să respingă Legea pentru amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse, care ar decredibiliza eforturile de luptă anticorupție și justiția.

Ulterior, președintele declara că nu a fost o presiune mică din partea lui Dan Voiculescu pentru Legea amnistierii și grațierii, ci o presiune consistentă, atât pe Crin Antonescu, cât și pe Victor Ponta. Băsescu susținea că parlamentarii au introdus și amnistia, pe lângă grațiere, pentru a acoperi și viitorul. „Voiculescu este un viitor pușcăriaș. Cel puțin așa cum arată prima instanță, cu cinci ani. Nu a fost o presiune mică din partea lui Voiculescu pentru această lege cu amnistia și grațierea, ci o presiune consistentă, în mod cert pe ambii lideri, și pe Ponta, și pe Antonescu”, spunea Traian Băsescu.

Ulterior, Crin Antonescu declara că liberalii nu vor vota legea aministierii, în timp ce premierul Victor Ponta spunea că a vorbit cu ministrul Justiției despre proiect și a arătat că este necesară o consultare amplă cu toate structurile puterii judecătorești, precum și informarea Comisiei Europene.

Ponta sublinia că proiectul „nu cuprindea în niciun caz nici faptele săvârșite cu violență, nici faptele de corupție, prevăzute de Codul Penal”.